Inaugurare CNIPT

O nouă apariţie editorială: O istorie a oraşului Cernavodă

Recent, o nouă lucrare științifică, intitulată „O istorie a orașului Cernavodă”, scrisă de jurnalistul Adrian Cârlescu și cercetătorul științific doctor Sorin Marcel Colesniuc, a văzut lumina tiparului. Cartea a apărut la inițiativa primarului orașului Cernavodă, prof. Gheorghe Hânsă, care a dorit să promoveze istoria Cernavodei, dar și obiectivele turistice din apropierea orașului.

Volumul a fost lansat în urmă cu câteva zile, cu prilejul inaugurării Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Cernavoda.

Cartea, tipărită în format A5, conține 328 de pagini și este alcătuită din două părți. În prima parte, cercetătorul științific doctor Sorin Marcel Colesniuc a descris istoria zonei în care se află orașul Cernavodă, din preistorie și până în anul 1878, când Dobrogea s-a unit cu România. În partea a doua, jurnalistul Adrian Cârlescu a prezentat orașul și locuitorii săi, instituțiile, fabricile, uzinele, economia, viața culturală și viața religioasă și multe altele, din anul 1878 până în anul 2015.

În primele pagini, autorii volumului au realizat un scurt istoric al denumirii orașului, care, în antichitate, se numea Axiopolis. În perioada stăpânirii turcești apare, pentru o scurtă perioadă de timp, sub numele de Bogazköy, iar din anul 1686 este cunoscut, în unele documente imobiliare, sub numele de Cernavoda. În anul 1700, localitatea este menționată, cu aceeași denumire – Cernavoda – și pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino, tipărită la Padova, în limba greacă.

Un loc aparte îl are cultura Hamangia

În primul capitol, cercetătorul științific doctor Sorin Marcel Colesniuc prezintă culturile din perioada neolitică, ale căror urme arheologice au fost descoperite la Cernavodă. Un loc aparte îl are cultura Hamangia, căreia îi aparțin renumitele statuete Gânditorul și perechea sa, capodopere ale artei neolitice, cunoscute în întreaga lume. Urmează descrierea cetății Axiopolis, înființată de geto-daci, în prima parte a epocii fierului, dezvoltată în vremea când grecii făceau comerț în Dobrogea, precum și evoluția cetății în perioada stăpânirii romane. Tot aici sunt prezentate monumentele arheologice antice și descoperirile mai importante de la Cernavodă.

În capitolul al doilea, dedicat perioadelor medievală și modernă, sunt descrise: valurile de apărare dintre Cernavodă și Constanța; anii în care Mircea cel Bătrân stăpânește Dobrogea; expedițiile întreprinse de Vlad Țepeș și Mihai Viteazul în Dobrogea; susținerea financiară a bisericii din Cernavodă (de către domnii munteni) și multe altele. Călătorii străini care traversează Dobrogea, la începutul secolului al XIX-lea, pe traseul Cernavodă – Constanța, descriu, în jurnalele lor de călătorie, localitatea Cernavodă, dar subliniază și necesitatea construirii unui canal navigabil între Constanța și Cernavodă, care să lege Marea Neagră de Dunăre. Ion Ionescu de la Brad, profesor la Academia Mihăileană din Iași, a lăsat, de asemenea, numeroase însemnări despre Cernavodă. Construirea căii ferate dintre Cernavodă și Constanța, între anii 1857 – 1860, este și ea menționată în carte. Prima parte a volumului se încheie cu Războiul de Independență al României și pacea de la Berlin, în urma căreia Dobrogea a intrat în componența statului modern român.

Repere istorice

În partea a doua a lucrării, care cuprinde șase capitole: Anexarea Dobrogei; De la 1879 la 1900; De la 1900 la Primul Război Mondial; Perioada interbelică; Perioada comunistă și Perioada actuală, printre temele deosebit de interesante abordate de jurnalistul Adrian Cârlescu, cei interesați de istoria orașului Cernavodă pot afla informații despre: starea deplorabilă a localităților din Dobrogea, în momentul unirii cu România; Proclamația regelui Carol I către dobrogeni; motivele pentru care Cernavodă devine capitală de județ; colonizarea Dobrogei; Constituția Dobrogei; construirea podului „Carol I”; comerțul și firmele din Cernavodă; primarii localității în perioada 1878 – 2015; instituțiile din Cernavodă: școlile, spitalul și bisericile; fabrica de ciment, rafinăria, fabrica de șuruburi, fabrica de cărămidă, uzina de apă, instituțiile bancare; recensămintele realizate din 1878 și până în prezent; personalitățile orașului și personalități care au vizitat orașul Cernavodă; viața cotidiană a locuitorilor Cernavodei; primele proiecte privind iluminatul locuințelor și al străzilor; situația orașului în anii Primului Război Mondial; martirii orașului; distrugerile provocate de război; activitățile legionare de la sfârșitul perioadei interbelice; orașul Cernavodă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial; urmările războiului pentru oraș; evoluția Cernavodei în perioada comunistă; Reforma agrară; naționalizările unităților industriale; exproprierile, arestările și Colonia penitenciară Columbia; canalul vechi și canalul nou; dezvoltarea orașului în perioada ceaușistă; Centrala Nuclearo-Electrică; evenimentele din Cernavodă în timpul Revoluției din decembrie 1989; evoluția orașului după anul 1989; construirea podului Sf. Maria; strategia de dezvoltare locală; proiectele de finanțate pentru dezvoltarea turistică și multe altele.

Volumul mai cuprinde: o notă asupra ediției, o bogată bibliografie (16 fonduri de documente consultate la Direcția Județeană Constanța a Arhivelor Naționale, fonduri ale Arhivelor Naționale Istorice Centrale București, lucrări generale, lucrări speciale, ziare, reviste, site-uri web și filme documentare) precum și mai multe anexe cu: planuri, hărți și numeroase fotografii ale instituțiilor și construcțiilor mai importante din oraș, ale obiectivelor istorice și ale personalităților din orașul Cernavodă. Cartea a apărut cu sprijinul financiar al Primăriei Cernavodă și, în curând, va putea fi achiziționată de la Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Cernavodă.