Date Istorice

Atât orașul Cernavodă, cât și împrejurimile sale parcurg, prin vestigiile bogate descoperite, etapele evoluției istoriei din neolitic, trecând prin epoca metalelor, prin cultura daco-geților, apoi a romanilor, începuturile feudalismului, până în zilele noastre.

Cultura Hamangia

5000-2500 î.e.n – Se manifestă, pe actualul teritoriu al României, cultura neolitică Hamangia. Cultura Hamangia este pusă în legătură cu o populaţie venită din Anatolia, fiind cea mai veche cultură neolitică din Dobrogea. Creaţia principală a acestei culturi sunt statuetele descoperite la Cernavodă (Gânditorul şi consoarta sa), reprezentând adevărate capodopere ale sculpturii neolitice.

Scurt istoric între III î.e.n și anul 1025
  • III î.e.n – La circa 3 km sud de capul actualului pod de la Cernavodă, pe versantul drept al Dunării din dreptul insulei Hinog, este fondată cetatea Axiopolis, de către regele trac Lisimach. Numele oraşului derivă din străvechiul cuvânt
  • trac aksena = cetatea neagră, care mai apoi a fost elenizat şi a devenit Axio-polis. Cetatea se bucură de o reală importanţă în acea perioadă, la fel ca şi în perioadele când este stăpânită de geto-daci sau romani.
  • II î.e.n – Pe Tabula Peutingeriană, hartă antică ce indică cele mai importante drumuri din Imperiul Roman, este menţionat şi oraşul Axiopolis.
  • Anul 280 – Începând cu acest an cetatea Axiopolis face parte din provincia romană Scythia Minor, cucapitala la Tomis şi ataşată dioceziei Traciei.
  • Anul 304 – Martiriul Sfântului mucenic din Axiopolis, Tasius sau Tasios (Dasius), soldat în armata romană. Din martiriul lui Tasios aflăm că la Axiopolis se sărbătoreau saturnaliile în cinstea zeului Saturn, zeul timpului. În cadrul acestor ceremonii se alegea un „rege al saturnaliilor”, care 30 de zile avea voie sa facă orice faptă nelegiuită dorea. La sfârşitul celor 30 de zile era ucis cu săbiile.
  • Anii 337-361 – Epocă de înflorire a provinciei Scythia Minor, la Axiopolis vin mai mulţi preoţi care predică în limba latină creştinismul populaţiei locale. Dovadă că la Axiopolis exista un număr mare de populaţie vorbitoare de limba latină.
  • Anii 361-363 – În timpul Împăratului Iulian Apostatul, se fortifică cetăţile de pe Dunăre, printre care şi cetatea Axiopolis. De asemenea, se repară şi drumurile din provincia Scythia Minor.
  • X Dobrogea este reintegrată Imperiului Bizantin. Sub presiunile invazilor pecenegilor, uzilor, cumanilor şi tătarilor, sunt refăcute mai multe cetăţi de frontieră printre care şi Axiopolis.
  • 976-1025 Se construiesc cele trei valuri de pământ dintre Constanţa şi Cernavodă. Cel de-al treilea, de piatră, porneşte de la sud de cetatea Axiopolis şi ajunge la ţărmul mării.
sec. XIV

Axiopolis face parte din formaţiunea politică de sine stătătoare, Dobrogea condusă de Balica şi Dobrotici.

sec. XIII-XIV

La Axiopolis exista o episcopie. Episcopul Cyrilus cu „bunii creştini” Quindius şi Zenonis au fost martirizaţi aici.

Mircea cel Bătrân uneşte Dobrogea cu Ţara Românească

1388-1389 Mircea cel Bătrân uneşte Dobrogea cu Ţara Românească, după ce îi învinge pe turci. El este susţinut de dobrogeni iar una dintre bătălii se dă în apropiere de Cernavodă.

Dobrogea este cucerită definitiv de turci

1420 Dobrogea este cucerită definitiv de turci. Locurile suferă o gravă schimbare. Satele primesc populaţie şi nume turceşti, oraşele sunt ocupate de garnizoane şi administraţie musulmană. În loc de biserici se ridică geamii.

Vlad Ţepeş trece Dunărea

1461 Vlad Ţepeş trece Dunărea şi atacă mai toate cetăţile de pe malul drept al fluviului printre care şi Cernavodă, omorând peste 20 000 de turci.

Mihai Viteazul face o expediţie peste Dunăre

1563-1595 Mihai Viteazul face o expediţie peste Dunăre cucerind cetăţile Rasova, Cernavodă şi Babadag.

Evlia Celebi

1650-1660 Evlia Celebi (istoric, geograf şi unul dintre cei mai cunoscuţi călători otomani) menţionează Rasova ca târg şi Cernavodă ca o aşezare „asemenea unui oraş”.

Mikes Kelemer

1738-1740 Mikes Kelemer (om politic si eseit de origine ungară, născut în Transilvania şi supranumit Goethe al Ungariei), călătoreşte în zona Cernavodei şi atestă existenţa unei puternici populaţii româneşti.

Prima şi cea mai veche şcoală românească din Dobrogea

1766 Ia fiinţă la Cernavodă prima şi cea mai veche şcoală românească din Dobrogea, deschisă de dascălul Ioan. La 5 Martie era adus la şcoală un copil român din Braşov, fiul lui Mihai Croitorul, care a învăţat carte acolo timp de mai bine de 6 ani. Nu se ştie nimic despre soarta acestei şcoli după 1772.

„Drepturi naţionale şi politice ale românilor în Dobrogea”

1770 În cartea „Drepturi naţionale şi politice ale românilor în Dobrogea”, Nicolae Iorga menţonează că „episcopul Neofit din Cernavodă” traducea în acest an cărţi din greceşte în româneşte.

„Locul de la vărsare”

sec. XVIII Cernavodă era cunoscută sub numele turcesc de Bogazschioi, care înseamnă „Locul de la vărsare”.

Alexandru Ipsilanti

1777 Domnul Ţării Româneşti Alexandru Ipsilanti face donaţii bisericilor româneşti din Babadag şi Bogazschioi.

Ruşii trec Dunărea

1828 Ruşii trec Dunărea pe un pod chiar în dreptul Cernavodei, pentru a ataca Silistra.

Cernavodă este colonizat de către otomani

1861-1865 Zona oraşului Cernavodă este colonizată de către otomani cu cerchezi veniţi din Rusia.

Alexandru Ioan Cuza

26 Mai 1864 Domnitorul Alexandru Ioan Cuza călătoreşte pe ruta Cernavodă-Constanţa în drum spre Istanbul. La Cernavodă este salutat la bordul navei Sofia de către Sali-Paşa, general de brigadă, care a rămas ca ataşat pe lângă prinţ în tot timpul drumului său în Turcia. Domnitorul a petrecut noaptea la bordul navei, iar a doua zi s-a suit într-un tren special.

Doctorul Carol Davila, ce călătorea împreună cu domnitorul Cuza, trimite o scrisoare soţiei sale, în care vorbeşte despre mizeria refugiaţilor circazieni de la Cernavodă.

Geamia oraşului Cernavodă

1868 Memet Efendi construieşte geamia oraşului Cernavodă. Se spune ca geamia a fost construită cu piatra de la un vechi pod peste lacul Carasu, posibil podul roman. Pe lângă geamie fiinţa o şcoală turcească cu învăţător cu diplomă şi locaţie proprie.

1879 Este înfiinţată Căpitănia Port Cernavodă
Se naşte la Cernavodă Nicolae D. Chirescu

Noiembrie 1880 Se naşte la Cernavodă Nicolae D. Chirescu, primar al oraşului în două rânduri (sept.1907-feb1911 şi ian.1914-mar.1919), deputat sub guvernul Iorga şi preşedintele Ligii Culturale din Constanţa.

Biserica „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”

1882 Se construieşte biserica „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” din Cernavodă. A fost sfinţită în 1895 de către episcopul D.D. Partenie al Dunării de Jos. Pictura bisericii poarta semnătura pictorului Vermont. În timpul Primului Război Mondial biserica a fost bombardată şi mai apoi profanată.

Comisia pentru cercetarea şi examinarea proiectelor pentru construirea podului peste Dunăre

Septembrie 1883 La Cernavodă, la bordul vaporului „Ştefan cel Mare” se întruneşte pentru prima dată comisia pentru cercetarea şi examinarea proiectelor pentru construirea podului peste Dunăre. Pentru construcţia podului erau înscrise proiectele a 8 societăţi străine. Nu a fost aprobat niciunul.

Statuia lui Ovidiu

Septembrie 1884 – Soseşte, din Italia, pe calea apelor, statuia lui Ovidiu – executată de Ettore Ferrari. Timp de 3 ani statuia a stat amanet în gara Cernavodă. „Acest nou exil a înduplecat pe mai multe cucoane să organizeze o serbare pe mare şi un concert la Casino ca să scoată pe poet din închisoarea sa de lemn, căci cei de la putere fac mereu lucrurile pe jumătate.” scria ziarul Farul Constanţei.

Mihail Kogăniceanu

16 Martie 1889 Mihail Kogăniceanu cere în Parlament ca marea construcţie a podului de la Cernavodă să fie încredinţată inginerului român Anghel Saligny.

Prima fabrică de ape gazoase din Dobrogea

1890 Fraţii Cohn înfiinţează la Cernavodă prima fabrică de ape gazoase din Dobrogea.

Începutul construcţiei podului de la Cernavodă

9 octombrie 1890 Începe construcţia podului de la Cernavodă, piatra de fundament fiind pusă de Regele Carol I. La ceremonie sfinţirea este oficiata de preotul Dimitrie Chirescu.

Ceremonia de inaugurare a podului de la Cernavodă

14 Septembrie 1895 (ora 15) Ceremonia de inaugurare a podului peste Dunăre Carol I. Conform programului serbarii un tren a plecat la ora 9 din Gara de Nord, invitatii ajungând la Cernavodă la ora 12. În cadrul ceremoniei de rigoare, cu discursuri şi urale din partea asistenţei, Regele Carol I a pus ultimul nit al podului ce urma sa-i poarte numele. Primul ministru de atunci a rostit o frază celebră: „Măria Ta! Cu ostaşii ţării ai învins în câmpiile Bulgariei, iar cu meşterii ţării ai îngenucheat măreaţa Dunăre.” , iar la rândul său, suveranul exclama: „Săvârşirea Podului peste Dunăre, dorit de un sfert de veac de Mine, este astăzi un fapt îndeplinit şi uriaşă se ridică înaintea noastră această falnică operă ca o mărturie vădită a tăriei Regatului. Geniul omenesc, în care se răsfrâng progresul şi avântul puternic al României, a învins toate greutăţile, a înlăturat toate piedicile, spre a executa această trainică şi nepieritoare lucrare, care trebuie să arate lumii că vrednic este poporul român de frumoasa sa chemare la gurile Dunării şi porţile Orientului”.

La 14 Septembrie 1895, la numai 5 ani de la deschiderea efectivă a şantierului, pe podul de la Cernavodă, un convoi de 15 locomotive grele au parcurs, cu 80 km/h toata lungimea platformei în timp ce, spune presa de atunci, sub pod, dintr-o barcă în care se afla împreună cu câţiva muncitori, proiectantul şi constructorul –Anghel Saligny însuşi, al cărui nume nici măcar nu a fost rostit la ceremonie- dădea prin simpla sa prezenţă, girul calităţii şi rezistenţei acestei „lucrări de artă” devenită legendară.

Staţia de hidrometeorologie

1896 Se înfiinţează staţia de hidrometeorologie de la Cernavodă.

Începerea săpăturilor la Axiopolis

1898 Istoricul Grigore Tocilescu, cunoscut în principal pentru cercetările întreprinse la Monumentul de la Adamclisi, începe săpături la Axiopolis. Se constantă trei cartiere întărite cu ziduri: două la nord şi unul la sud, de o dată mai recentă.

Nașterea lui Emil Cioran

8 Aprilie 1898 Se naşte la Cernavodă, în aceiaşi zi cu Emil Cioran (premergândul însă cu 13 ani), Alexandru Claudian (d. 1962), poet, sociolog şi filosof. Autor a mai multor volume precum: „Cercetări filosofice şi sociologice”; „Colectivismul şi filosofia lui Platon”; „Antisemitismul şi cauzele lui sociale: schiţă sociologică” şi considerat unul dintre cei mai mari filosofi români fiind studiat în toate facultăţile de profil din ţară.

Iluminatul electric

1905 Se introduce în Cernavodă iluminatul electric.

Oraşul începe să se alimenteze cu apă de la uzina Hinog.

În timpul Primului Război Mondial

24 Octombrie 1916 – În timpul Primului Război Mondial, în timpul ocupării Dobrogei de către trupele germano-turco-bulgare, la Cernavodă are loc o înverşunată rezistenţă. Apărarea făcută oraşului de către trupele române ale diviziei a II-a şi monitoarele de pe Dunăre este unul dintre momentele eroice ale războiului nostru de reîntregire naţională. Chiar şi după brava rezistenţă armata română este obligată să se retragă spre Hârşova iar oraşul este ocupat de trupele inamice.Acestea distrug podul de pe lacul Iezer şi comit mari pagube locuitorilor şi fabricilor din oraş.

Carl Schuchardt şi R. Netzhammer

1916 – Sosiţi în Dobrogea cu armatele germane, arheologii Carl Schuchardt şi R. Netzhammer, întreprind săpături într-o staţiune neolitică de la Cernavodă descoperind pentru prima dată ceramică pictată de tip Cucuteni în Dobrogea Centrală. C. Schuchardt, fost director al muzeului de preistorie din Berlin, publică lucratea Cernavoda, eine Steinzeitsiedlung în cartea Pahistoriche Zeitschrift (1924).

Partidului Socialist din România

1919 – La Cernavodă ia fiinţă una dintre primele grupări ale Partidului Socialist din România. Organizaţia avea sediul în strada Nicolae Bălcescu nr. 11 şi ca secretar general pe strungarul Nicolae Anghelache.

Monumentul eroilor

1924 Se ridică monumentul eroilor în centru oraşului. Pe un piedestal se în alţă o coloana cilindrică, înconjurată de o coroană de frunze de lauri, terminată într-un capitel ionic pe care este fixat un vultur cu aripile întinse. Monumentul este realizat din piatră albă şi mozaic, şi are înălţimea de 7,35 metri. Pe faţada principală a monumentului se află următoarea inscripţie: “Cetăţenii cernavodeni, spre cinstea şi slăvirea eternă a eroilor morţi pentru întregirea neamului românesc. 1916-1918″. Autorul acestui monument este sculptorul cernavodean de origine italiană, Pietro D’Elia. În timpul lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră din anii ’50, monumentul este grav deteriorat dar în 1974, printr-o altă iniţiativă cetăţenească, este restaurat complet de catre Antonio D`Elia, fiul lui Pietro D`Elia. Tot acum au fost adăugate pe monument şi numele eroilor cernavodeni decedaţi în cel de-al doilea război mondial.

Timp de aproape un veac “vulturul din parc”, aşa cum este el numit în limbaj popular, a fost o adevărată punte între timpuri. Pe lângă el s-au plimbat cucoanele perioadei interbelice şi tinerii secolului XXI şi la baza lui au loc, an de an, toate serbările comemorative ale cernavodenilor.

Rafinăria Columbia

1928 Rafinăria Columbia – Cernavodă este la această dată una dintre principalele rafinării din ţară, producând 10.000 de vagoane/an de diferite derivate ale petrolului.

Revista „Cernavoda – Organ al apărării Dobrogei de pe malul dunărean”

1928-1929 Apare revista „Cernavoda – Organ al apărării Dobrogei de pe malul dunărean”. Apare bilunar, sub conducerea unui comitet asemănător celui de la Dobrogea Jună, având o dimensiune de 64×48 şi un preţ de 2 lei/lună sau 100lei/an. Prezenta, în general, mişcarea muncitorească din oraş. Se mai păstrează numai două numere, din 1 și 15 februarie 1929, la Biblioteca Academiei Române.

Primul sindicat profesional din Cernavodă

8 Martie 1930 – Se constituie, prin sentinţă judecătorească, „Unirea” – primul sindicat profesional din Cernavodă. Primul comitet al sindicatului „Unirea”: Ion Comşa – preşedinte; Ion Ganea – secretar şi Simion Drăghici – casier.

Primul meci de fotbal din oraşul Cernavodă

30 August 1930 Are loc primul meci de fotbal din oraşul Cernavodă: Mercur Cernavodă – Medgidia 6-0.

Dezarmarea trupelor germane

23-30 August 1944 – Ofiţerii Căpităniei Cernavodă, împreună cu Regimentul 2 Grăniceri, participă la dezarmarea trupelor germane şi acostarea navelor acestora în zonele Hinog, Seimeni şi Rasova.

27 August 1944

Între orele 18-22, 7 grupe a câte 5-6 vase germane ce veneau dinspre Hârşova au bombardat Cernavodă. Atacul a fost respins cu pierderi grele pentru nemţi. În cursul aceleiaşi zile se primeşte, de la recunoaşterea aeriană, informaţia că o mare coloană germană, cu mijloace auto şi hipo, se îndreaptă spre Cernavodă. Coloana reuseşte să fie dezarmată iar o grupare de vânătoare a comandamentului forţelor fluviale capturează 14 remorchere, 2 şalupe, 60 de şlepuri şi le dezarmează. La Cernavodă au fost făcuţi prizonieri 10.500 de soldaţi germani, un general, 400 de ofiţeri superiori, vase fluviale, armament greu şi autovehicule.
Au murit la datorie 13 militari şi au fost 180 de răniţi.

Corpul 13 blindat sovietic intră în Cernavodă

30 August 1944 – Corpul 13 blindat sovietic intră în Cernavodă. Bătrânii povestesc că ruşii s-au dedat la atrocităţi împotriva populaţiei civile pe motiv că familiile le-au fost ucise de soldaţii români.

Numele podului peste Dunăre devine „Anghel Saigny”

15 Octombrie 1948 – Autorităţile comuniste decid să schimbe numele podului peste Dunăre din „Carol I” în „Anghel Saigny”. Muncitorii însărcinaţi cu ştergerea numelui de pe fimamentul podului întâmpină mari greutăţi din cauza materialelor folosite de inginer. Sunt scoase deasemenea şi emblemele regale din bronz precum şi impunătorii lei.

Una dintre cele mai negre perioade din istoria oraşului

1950-1953 – După exproprierile forţate ale regimului comunist se demolează întreaga parte de jos a oraşului cu cele mai importante clădiri ale sale: cazarma de Grăniceri, Fabrica „9 Mai”, Gara Cernavodă Oraş, Judecătoria Cernavodă, hotelul Bristol, morile „Vasile Roaită” şi „Avântul”, depozite de lemne şi cereale, piaţa oraşului, stadionul şi peste 136 de case particulare.

Canalul Dunăre-Marea Neagră

1974 Se reiau lucrările la construcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră.

Al doilea pod peste Dunăre

1979 – Începe executarea lucrărilor de dublură a ansamblului de Poduri Anghel Saligny cu un nou pod ce conţine pe langă cale ferată şi şosea.

Proiectul de construire a Centralei Nucleare

9 Mai 1978 Este analizat şi aprobat proiectul de construire a Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Centrala Nuclear-Electrică Cernavodă

Ianuarie 1979 – Ia fiinţă filiala RENEL, „Centrala Nuclear-Electrică Cernavodă” (CNE) şi Trustul de construcţii Centrale Nuclearo-Electrice – prima şi unica firmă de construcţii cu acest specific din ţară.

Grupul de Şantiere Nuclearmontaj

1980 – Se constituie Grupul de Şantiere Nuclearmontaj – pentru montajul mecanic al sistemelor de echipamente şi conducte de la prima centrală nucleară din România.

Definitivarea noilor poduri

16 Decembrie 1982 – Sunt definitivate noile poduri rutiere si de cale ferată peste Dunăre şi braţul Borcea.

Inaugurarea Canalului Dunăre-Marea Neagră

26 Mai 1984 Este inaugurat cu mare fast Canalul Dunăre-Marea Neagră. Primul convoi de barje, avand în frunte un vaport pe care se afla Preşedintele Nicolae Ceauşescu, trece prin ecluza de la Agigea. Construcţia a durat 8 ani şi la ea au participat peste 300.000 de oameni.

Planul de urgenţă pentru înbunătăţirea condiţiilor

21 Iunie 1991 – Se aprobă planul de urgenţă pentru înbunătăţirea condiţiilor de cazare, sociale şi de viaţă din oraşul Cernavodă.

Trofeul „Arcul Europei”

1992 – CNE S.A. primeşte în Spania trofeul „Arcul Europei” pentru calitatea anvelopei reactorului nr. 1. Pentru aceiaşi realizare CNE va primi şi în 1994 premiul ARACO.

Liceul cu profil de Energetică Nucleară

30 Martie 1993 – Ia fiinţă Liceul cu profil de Energetică Nucleară.

Noul spital al Cernavodei

Septembrie 1994 – În nordul oraşului, pe un teren preluat de la rezervaţia pomiculă, încep lucrările la noul spital al Cernavodei. Spitalul urmează a fi de fapt un complex sanitar compus din spital cu 100 de paturi, policlinică, staţie de preparare, centrală termică proprie, centrală de oxigen şi staţie de salvare.

Primul reactor al CNE

Decembrie 1996 – Intră în exploatare primul reactor al Centralei Nucleare Cernavodă.

Complexul sanitar al oraşului Cernavodă

2002 – Este finalizat complet noul complex sanitar al oraşului Cernavodă. Complexul este unul dintre cele mai moderne din ţară fiind astfel conceput pentru a prelua victimele unui eventual accident nuclear. Inaugurarea s-a facut în prezenţa preşedintelui României de la acea data, Ion Iliescu.

Inaugurarea Podului Sfanta Maria

15 august 2002 S-a inaugurat Podul Sfanta Maria, care leagă orașul de gara feroviară Cernavoda pod, Autostrada A3, DN22. Inaugurarea a avut loc în prezența lui Adrian Năstase, prim ministru la acea vreme și a lui Gheorghe Hânsă, primar al orașului Cernavodă. Lucrările au început în august 1995, pe două şantiere: unul pentru infrastructură şi unul pentru tabiere. Acesta a fost construit în Romania şi cântăreşte 1.500 de tone. Cele mai multe lucrări s-au făcut mecanizat, astfel încât doar 100 de oameni au lucrat efectiv la construcţie. Podul are o lungime de 550 de metri şi este construit cu grindă continuă Nielsen. În lume mai există două poduri realizate cu o astfel de grindă – unul în Norvegia şi unul în Statele Unite. Grundurile folosite au fost importate din Marea Britanie, căci e nevoie de o protecţie puternică, orice punct de rugină putând duce la fisuri irecuperabile. Lucrarea, care a costat 20 de miliarde de lei, este unică în Europa ca metodă de construcţie.

3 Iunie2006 - Ia fiinţă primul muzeu al oraşului
Al doilea reactor al CNE

Septembrie 2007 – Este pus in functiune cel de-al doilea reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Cernavodă se înfrăţeşte cu Krsko

Iulie 2008 – Oraşul Cernavodă se înfrăţeşte cu oraşul sloven Krsko. Încheierea acordului s-a realizat pe platoul Campusului şcolar din localitate, unde au participat peste 200 de persoane, oaspeţi străini şi cetăţeni din Cernavodă. Acordul vizează stabilirea şi intensificarea relaţiilor de colaborare dintre cele două oraşe. Cooperarea va consta în schimburi de informaţii şi experienţe în următoarele domenii: administraţie publică, educaţie, tineret, sport şi cultură, comerţ şi industrie şi altele. Conform acordului de înfrăţire semnat, părţile vor organiza anual consultări sau întâlniri pentru bilanţul acţiunilor îndeplinite şi elaborarea de proiecte de perspectivă.