Obiective turistice

Podul “Carol I” – monument de arhitectură industrială

Inaugurat la 14 septembrie 1895, podul de la Cernavodă a fot proiectat și construit de celebrul inginer Anghel Saligny și era, la acea vreme, cel mai lung pod din Europa. Acesta a fost construit între 1890 și 1895 pentru a asigura legătura feroviară între București și Constanța. Începerea lucrărilor de execuție a avut loc la 26 noiembrie 1890, în prezența Regelui Carol I.

Podul peste Dunăre are o deschidere centrală de 190 de metri și alte 4 deschideri de 140 de metri, alături de un viaduct cu 15 deschideri de 60 de metri. Podul se află la 30 m peste nivelul apelor mari ale Dunării pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai mari catarge. Podul peste Borcea cuprinde 3 deschideri de câte 140 de metri și un viaduct cu 11 deschideri a 50 metri.

În insula Borcea, care în acea vreme constituia o baltă pe care o traversa un tronson de 14 km al căii ferate, s-a mai realizat un viaduct de 34 deschideri a 42 metri. Cu rampele de acces, cei 4087,95 metri de poduri formau, la acea vreme, cel mai lung complex de poduri construit în România și al treilea ca lungime din lume. Deschiderea centrală de 190 m era cea mai mare din Europa Continentală.

Noutățile aduse de Saligny constau în aplicarea invențiilor sale, suprastructura din grinzi cu console și tabliere de pod, din oțel moale, în loc de fierul pudlat care se întrebuința pe atunci.

Locașuri de cult

Biserica “Sf. Împărați Constantin și Elena”

Construcția bisericii creștine, de cult ortodox, s-a realizat între anii 1882 – 1895 în stil bizantin. Aceasta are formă de cruce, cu o cupolă mare la mijloc și este construită din piatră și cărămidă, acoperită cu tablă. Tâmpla, amvonul și stranele sunt sculptate în lemn de stejar. Pictura bisericii, în frescă, este opera renumitului pictor Vermont și este realizată în stil bizantin. În timpul războiului din 1916 – 1918, biserica a suferit deteriorări. După finalizarea războiului, preotul Ioan Ciocan a refăcut-o și a sfințit-o, în anul 1936. Sub conducerea preotului Constantin Coadă și a preotului Teodor Samoilă a fost recondiționată pictura, păstrându-se elementele picturii inițiale, făcute de Vermont.

Cu excepția turlei, care este opera lui Ioanid, multe icoane sunt executate de pictorul Vermont, unele de pictorul Ionescu, iar altele sunt donate de credincioșii bisericii. O mare parte din icoane provin de la biserica veche, cum ar fi: “Sf. Nicolae”, din anul 1864, “Sf. Ioan Botezătorul”, din 1895, și “Iisus Hristos”, din 1895. În anul 1952 s-a repictat biserica de către pictorul I. Taflan, sub conducerea cântăreților bisericești Anghelescu Nicolae și Tudorache Vasile. Temelia a fost pusă în anul 1882, terminându-se în anul 1895. În anul 2001 a avut loc restaurarea bisericii și refacerea picturilor.

Biserica “Sf. Împărați Constantin și Elena” este inclusă pe lista monumentelor istorice de inters național.
Adresa : str. Mircea cel Bătrân nr. 3.

Geamia cultului musulman

Construită în anul 1756 și declarată monument istoric, Geamia se află pe strada Crișan, nr. 4.

Biserica romano – catolică cu hramul “Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”

În 1936 a fost cumpărată de către Arhiepiscopie o clădire care a funcționat ca sediu parohial și capelă până în 1950, când a fost naționalizată de către autoritățile comuniste, iar preotul comunității, italian de origine, a fost arestat. Parohia a fost reînființată în 1991, capela aflându-se într-o stare avansată de degradare. În 1997 au inceput lucrările de construcție la noua biserică a comunității, care au fost definitivate în 2003.

Adresa : str. Gheorghe Asachi, nr.2

Biserica ortodoxă din lemn “Sf. Apostol Andrei”

Construită în stil maramureșean, lăcașul de cult se detașează prin eleganța construcției. Piatra de temelie a fost pusă în anul 2000, construcția fiind finalizată în anul 2003.

Adresa : str. Medgidiei

Harta orașului

Nu cunoașteți orașul? Nicio problemă, soluția este la un click distanță!

Vezi harta

Muzeul de Istorie și Arheologie “Axiopolis”

Inaugurat la 3 iunie 2006, profilul general al muzeului este arheologic, profilul principal fiind arheologie preistorică, arheologie daco-romană, istorie. Muzeul este găzduit într-o clădire veche care a servit de-a lungul timpului ca centru de pompieri, casă a pionierilor. Restaurată și salvată de la demolare, clădirea prezintă, în cele 5 săli și un hol, o colecție de arheologie preistorică și română locală și regională, piese de artă decorativă din sec XIX, monumente și personalități care au marcat istoria și imaginea orașului.

Astfel, Sala 1 prezintă perioada neo-eneolitică (5500-2500 î.e.n). Cunoscute mai ales prin celebrul cuplu Gânditorul și perechea sa, capodoperă a sculpturii neolitice descoperite a Cernavodă, într-un mormânt din necropola de înhumare de pe Dealul Sofia (1956), comunitățile neo-eneolitice din zona Dunării au cunoscut o lungă evoluție, colinele însorite de pe malul drept al Dunării oferind un cadru natural ideal locuirii de durată.

Sala 2 prezintă perioada Hallstattiană – prima epocă a fierului (1200 – 450/300 î.e.n) care cunoaște manifestări culturale cu trăsături specifice. Apare în momentul în care metalurgia bronzului cunoștea cea mai mare dezvoltare. În mai multe puncte din zona Cernavodă sunt atestate așezări și necropole ce aparțin mediului cultural Babadag II si III: pe Dealul Sofia este menționată existența unui oppidum tracic hallstattian (sec X – VIII a. Chr.) apărat de un val de pământ și piatră. Poate fi admirat inventarul funerar al unui mormânt elenic din Medgidia de sec. II a. Chr., vase hallstattiene din zona Cernavodă și Rasova – Malul Roșu, ceramică greacă de import, vase grecești de uz comun (sec. III – II a. Chr.), urne funerare.

Sala 3 este dedicată perioadei de început a ocupării Daciei de către romani în urma a două mari războiae încheiate cu cucerirea teritoriului dintre Carpați – Dunăre – Pont și transformarea lui în provincie imperială romană.

Vechea cetate grecească Axiopolis își va continua activitatea și în epoca romană. Datorită poziției sale strategice, românii vor înființa aici o nautae universi Danubii, asociația marinarilor de pe Dunăre. În urma unor cercetări, marele arheolog Grigore Florescu a descoperit la Cernavodă o carieră de piatră exploatată de romani cu reprezentarea unui Hercule Saxanus (Ripensis) a cărui imagine poate fi admirată în planșa expusă în sală (originalul se află la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța). Pot fi văzute emisiuni monetare, denari romani republicani proveniți din descoperiri izolate. Denarii găsiți la Cernavodă fac legătura cu descoperirile din zona Ostrov, la sud și a Tulcei la nord. se regăsește, de asemenea, ceramică romană descoperită la Rasova, Cernavodă, inscripții pe cărămizi cu nume de unități militare cantonate în zonă.

Sala 4 corespunde perioadei romane târzii (sfârșitul sec. III – IV e.n.) și prezintă vestigii ale prezenței romanilor la Axiopolis, Capidava, Sacidava și Basarabi. Poate fi studiat un plan al cetății și pe etapele sale de construcție. Apar cele mai târzii dovezi ale existenței creștinismului în Scitia Minor: placa mormântului hypogeu, datat sec. VI, din afara cetății Axiopolis (originalul se află în muzeu), reproducerea unei plăci de calcar cu menționarea a trei martiri: chindeas, Chiril și Dasius (Tasios) (sec. IV), obiecte din fier și bronz și o hartă a valurilor de pământ din Dobrogea.

Holul muzeului, dedicat sec. XIX – XX, este evocată personalitatea lui Anghel Saligny, macheta podului construit de marele inginer, inaugurat în 1859, un album cu etapele construcției podului, imagini cu Canalul Dunăre – Marea Neagră.

La etaj, în sala – turn 5, este adus omagiul familiei de intelectuali Chirescu, prin obiecte ce au aparținut familiei compozitorului I.D. Chirescu.

Adresa: str. Ovidiu, nr. 9

Telefon : 0241 487 170

Programul muzeului

Luni – Vineri : 8.00 – 16.00

Sambata si Duminica este deschis pentru grupurile care solicita din timp.

Prețul unui bilet: 11 ron

Muzeul de artă Dinu și Sevasta Vintilă din comuna Topalu

Cuprinde lucrări de pictură, sculptură și grafică, aparținând unor reprezentanți de marcă ai artelor plastice românești – picturi de Ioan Andreescu, Octav Băncilă, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza, Alexandru Ciucurencu; lucrări de sculptură ale lui Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea, G. Tudor; grafică: lucrări de Theodor Aman, Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, Nicolae Dărăscu. Muzeul de artă Dinu și Sevasta Vintilă este considerat cel mai important muzeu sătesc de artă din România, găzduind 228 de lucrări, din colecția de 340 donată de doctorul Vintilă (alte 112 se găsesc, în găzduire permanentă la Muzeul de Artă Constanța).

Program: zilnic, intre orele 9-17 (luni si marti inchis).

Adresa: Topalu, nr. 328, com. Topalu, jud. Constanta

Tel. curator: 0720502303

Mormântul pictat de pe Dealul Hinog (obiectiv arheologic)

Datează, cel mai probabil, din perioada evului mediu timpuriu. Mormântul nu este vizitabil, deoarece descarcerarea arheologică nu este finalizată.

Crama Hinog

Aparține de un complex de vinificatie modernizat ce are în proiect și amenajarea unui complex turistic oenologic pe faleza Dealului Hinog (cazare, restaurant – cramă, degustare). Crama poate fi vizitata și, în sezon, oferă servicii de alimentație publică și organizare de evenimente.

Adresa: str. Cochirleni, nr.1, Cernavoda, jud. Constanta

Tel.: 0241-237222

Intrare: Acces gratuit

Școala generală cu clasele I – VIII

Construită la sfârșitul sec. XIX – începutul sec. XX, Școala generală cu clasele I – VIII Cernavodă se află pe strada Mircea cel Bătrân, nr. 7.

Locuință

Construită la începutul sec. XX, situată pe strada Dumbravei, nr. 15

Clădire cu spații comerciale

Construită la sfârșitul sec. XIX – începutul sec. XX, situată pe strada Dacia, nr. 24