Resurse antropice

Așezarea neolitică de tip Tell, amplasată pe Dealul Sofia: Gânditorul și Femeia Șezând

În anul 1956, pe Dealul Sofiei, mai mulți arheologi, conduși de Dumitru Berciu, au început săpăturile după ce s-a descoperit faptul că lucrările care se desfășurau la Canalul Dunăre – Marea Neagră distrug urmele unor civilizații vechi.
Într-o așezare, cimitir de inhumație neolitică, aparținător culturii de Hamangia, au fost descoperite două figurine de lut ars care reprezentau un bărbat șezând pe un scăunel într-o poziție ce imita gestul gândirii, motiv pentru care a fost numit “Gânditorul” și o femeie stând alături, probabil consoarta lui. Conform datării realizate, statuetele au o vechime de 5.500 – 6000 de ani (3500 – 4000 Î.e.n) și sunt considerate capodopere ale artei primitive universale.

Ceramica de tip Hamangia excelează și abundă prin decoruri cu motive triunghiulare dispuse în zone concentrice pe umăr sau pe partea superioară a vaselor, “iar plastica este cu totul excepțională figurinele fiind apropiate ca tip de cele cicladice, caracterizându-se prin stilizarea formelor anatomice în volume și planuri triunghiulare ”. Cultura căreia îi aparține “Gânditorul” a fost prima dată atestată într-un sit arheologic de lângă comuna Baia (fostă Hamangia). Este nivelul primei populații stabilite pe coasta occidentală a Mării Negre, civilizație meridională. Hamangia este de tip neolitic mijlociu, respectiv mileniul VI.

În anul 2000, statueta “Gânditorul” a fost desemnată, de către o comisie internațională, ca fiind “una din cele 10 artefacte ale culturii pamântene care ar trebui să ne reprezinte planeta”.
“Gânditorul” își relevează adevăratele virtuți, o serie de relații matematice interesante și importante, impunându-se încă de la început prin parametrul înălțime, 113 mm, care nu este deloc întâmplător și 355 mm circumferința cercului în care se înscrie, întrucât aceste valori sunt unice în perimetrul matematicii, fiind singurele numere întregi al căror raport este chiar “Pi”, cu o imprecizie de numai 3 zecimi de milionimi. Aceste numere au fost păstrate de inițiații vechilor popoare, ele fiind atestate mai târziu și de învățați geto-daci, codificate și în structura sanctuarelor de la Sarmisegetuza Regia. Înălțimea statuetei nu a fost făcută la întâmplare, dovedind că strămoșii noștri aveau cunoștințe de matematică și geometrie, iar acestă operație de obținere a lui Pi din două numere întregi reprezintă poate cea mai veche atestare a relației fundamentale.

“Gânditorul” este o statuetă multifuncțională. Răsturnându-l cu fața în jos, se poate observa că vârful nasului, antebrațele și genunchii sunt pe aceeași linie, dovedind o poziție de rugăciune, dar și construite spre a fi instalate și în alte poziții. Dovada că “Gânditorul” nu a fost conceput să rămână singur este statueta feminină cu aceeași alură, perechea lui. Astfel, aceste statuete, descoperite în anul 1956, sunt capodopere de valoare mondială ale artei antropomorfe neolitice din România.
Replici ale statuetelor “Gânditorul și perechea sa” sunt găzduite de Muzeul de Istorie și Arheologie “Axiopolis”.

Harta orașului

Nu cunoașteți orașul? Nicio problemă, soluția este la un click distanță!

Vezi harta

Cetatea romană Axiopolis

Este situată pe un platou de pe versantul drept al Dunării din dreptul insulei Hinog, aflată la circa 3 km sud de capătul podului de la Cernavodă. Primele săpături au fost efectuate pe platoul de formă triunghiulară de către Pamfil Polonic, în anii 1895 – 1896 și 1899, sub conducerea prof. Gr. Tocilescu, director al Muzeului Național de Antichități. Cu această ocazie, au fost identificate două așezări, una romană și alta, se pare, bizantină. De asemenea, au fost identificate porțile de nord și de sud ale fortăreței bizantine, despărțite de poarta romană printr-o șa de teren. Cu aceeași ocazie, s-au descoperit temeliile unei bazilici de cimitir cu o capelă anexă în apropierea porții de nord a cetății mai vechi, precum și inscripții, fragmente sculpturale, ceramică elenistică, romană și medievală timpurie. Încă din epoca elenistică, Axiopolis s-a evidențiat prin însemnate schimburi comerciale cu coloniile grecești vest-pontice Histria, Tomis și Callatis.

Odată cu ocupația romană, autoritățile au început să organizeze teritoriul dobrogean, Axiopols devenind una dintre cele mai importante cetăți de apărare de pe linia Dunării. Totodată, cetatea a continuat să aibă o poziție dominantă din punct de vedere economic, profitând de amplasamentul excelent, pe drumul ce traversa Dobrogea de la est la vest, făcând legătura cu Tomisul. Din punct de vedere strategic, cetatea a avut un rol important, fiind așezată pe un platou de formă triunghiulară, ce urca treptat de la nord la sud, unde se află două vâlcele, poate chiar foste șanțuri de apărare. Spre est, cetatea era apărată de o vale adâncă, iar spre vest, de malul înalt al Dunării. Cetatea s-a mutat, în timpul stăpânirii otomane, la nord, acolo unde se află și astăzi, pe valea numită “Apa Neagră” (în slavonă “Cernavoda”), tradusă de greci prin “Axiopolis”, iar apoi de turci prin “Kara Su”.

Axiopolis are o valoare deosebită și pentru istoria creștinismului. Actele martirice, precum și o inscripție descoperită în cetate, atestă martirizarea a trei creștini, Chiril, Chindeas și Dasius, cel mai probabil în timpul persecuțiilor declanșate de împăratul roman Diocletian. Tradiția creștină face ca moaștele acestor martiri să fie îngropate în criptele de sub altarul bazilicilor. La fel s-a întâmplat la Niculițel și Halmyris, unde săpăturile arheologice au scos la lumină moaște de sfinți.
În acest context, este foarte probabil ca sub cele două bazilici din Axiopolis să se afle moaștele celor trei martiri, cu o valoare spirituală extraordinară pentru Biserică. Din păcate, în timpul primului război mondial, armata română a edificat în așezarea istorică un nemaipomenit bastion militar, transformând tunelurile din zonă în depozit de muniții. De atunci și până în prezent, civilii nu au mai avut acces în zonă fără aprobări speciale și extrem de greu de obținut.

Este nevizitabilă în prezent și fără perspective favorabile în acest sens.

Obiective turistice

Află acum care sunt cele mai importante obiective turistice din zonă!

Mai multe detalii!

Cetatea Capidava

Se ridică pe malul drept al Dunării, la jumătatea distanței dintre Hârșova și Cernavodă, șoseaua care leagă localitățile trecând chiar pe lângă zidurile cetății. Cetatea ocupă un loc important în sistemul defensiv roman, făcând parte din seria de castre și fortificații ridicate în timpul împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea, în cadrul măsurilor de organizare a limes-ului dunăren. Importanța strategică a locului a determinat instalarea unei stațiuni militare precum și amplasarea și dezvoltarea unui centru civil în epoca romană. Castrul, situat lângă un vad de trecere, a fost construit de detașamente din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia.

Toponimul getic de Capidava – care înseamnă cetatea de la cotitură – confirmă o locuire preromană, poziția geografică deosebită explicând însemnătatea așezării băștinașe, loc care permitea comunicația între dacii din Dobrogea și cei din Câmpia Munteană. Tabula Peutingeriana oferă date exacte privind distanțele dintre Axiopolis, Capidava și Carsium.

Aceste distanțe coincid cu distanțele dintre localitățile actuale Hinog – Capidava și Capidava – Hârșova.

Fortificația are forma unui patrulater cu laturile lungi de la NV spre SE – 105 m x 127 m, cu ziduri groase de peste 2 m și înalte de 5 – 6 m, cu 7 turnuri de peste 10 m, din care 3 turnuri dreptunghiulare, 2 turnuri în sfert de cerc și 2 turnuri intermediare în formă de potcoavă (U), o poartă lată de 2,50 m situată pe latura de SE care făcea legătura cu restul teritoriul și o ieșire strategică pe latura de SV a turnului dinspre Dunăre, unde era amenajat portul.

Valul de piatră

La sud de cetatea Axiopolis, din dreptul insulei Hinog, respectiv 3,25 km sud de orașul Cernavodă, începe valul de piatră care se sfârșește la Tomis. Valul de piatră este un monument istoric din secolul X, epoca medievală timpurie, în lungime de 59 km, cu baza de pământ de 1,5 m, iar zidul de piatră care acoperă valul de pământ ajunge și la 2 m. Are un șanț defensiv pe latura nordică și 26 de fortificații, la distanțe de 1 – 4 km.